Aplicatia de primavara a Facultatii de Stiinta Mediului

Probabil unii mi-au simtit lipsa sau poate nu, dar nu asta conteaza. Tot ce conteaza este faptul ca in aceasta perioada cat am lipsit (3-6 mai) am fost plecat in aplicatia de primavara a facultatii. In aceasta aplicatie am plecat cu domnul profesor Sabin Badarau, English (Adi) si inca 27 de studenti de la Stiinta Mediului cat si Ingineria Mediului.
Ne-am intalnit in jurul orei 15:30 in autogara in Cluj Napoca, iar la 16:00 am pornit cu autocarul de lux, Crisbus, spre localitatea (si sa nu radeti) Țâțoasa. Deplasarea am facut-o peste arealul Dealurilor Feleacului, apoi de la Turda am intrat pe Valea Arieşului (am intrat în Munţii Apuseni din dreptul localităţii Moldoveneşti). De la Câmpeni am urcat pe firul văii foarte poluate de activitatea minieră a Abrudului până în pasul Buceş – Vâlcan, unde am fost pe cumpăna hidrografică a bazinelor Crişul Alb şi Arieş. Dupa o calatorie de aproximativ 4 ore am ajuns in localitatea mai sus mentionata si am urcat la 2 km mai sus sa ne instalam corturile si bineinteles sa ne obisnuim cu rucsacii pe care trebuia sa ii caram pe niste trasee pe care putini si le imaginau. Dupa instalarea corturilor unii au facut gratare, altii au facut foc de tabara, dar per total ne-am distrat cu totii.
In urmatoarea zi a fost scrasnirea dintilor cand am urcat in arealul Masivului calcaros Vâlcan; dar a meritat pentru ca privelistea ce ne astepta sus a fost minunata. La fel ca si la urcarea asa a fost si la coborare...greu si periculos dar ne-am descurcat, doar suntem studentii la Stiinta Mediului.
Pe la orele 16:00 ne-am mutat in arealul Muncelului Păltinicul. Fiind un drum destul de obositor si lung a trebuit sa facem o echipa de salvare (Salvamont FSM) pentru cei care nu erau pregatiti pentru un asemenea traseu. In final am ajuns cu totii la locul de campare si ca de obicei voia buna a fost la ea acasa.
A treia zi ne-am deplasat spre carciumioara din satul Cris unde dupa cateva ore de "odihna" am pornit spre Masivul Stramba fara bagaje datorita bunavointei domnului primar care ni le-a urcat cu o masina. Datorita prognozei meteo traseul din ziua a patra din jurul Masivului Stramba s-a anulat. Dat fiind faptul ca era ultima seara ne-am bucurat din plin de ea printre stropii de ploaie.
Dimineata ne-am trezit, unii mai uzi altii si mai uzi, si am pregatit corturile pentru plecarea spre Cluj Napoca. Din localitatea Cris am luat autobusul spre orasul Brad, iar de acolo un alt autobus spre Deva unde am vizitat Cetatea Devei. In jurul orelor 21:32 am ajuns cu trenul in gara din Cluj Napoca.
Sper ca nu v-am plictisit, iar daca e asa va las sa va delectati cu niste imagini, urmand ca in cursul saptamanii viitoare sa mai atasez cateva.

VIDEO.......

Plantare de copaci in Muntii Tibles

Totul a inceput intr-o frumoasa dimineata de primavara cand doua organizatii binevoitoare, EGEA si OSSM, au pornit spre Muntii Tibles cu un scop precis, acela de a planta puieti de fag
(Fagus sylvatica).
Dupa doua ore de mers cu microbuzul, trecand prin diferite localitati cu nume ciudate, am ajuns in localitatea Tarlisua. Aceasta localitate se gaseste in judetul Bistrita-Nasaud si dupa cum multi stiti e locul de nastere a romancierului Liviu Rebreanu.
Formele de relief ale acestei zone sunt caracterizate prin versanti abrupti si lunci inguste, sunt rezultatul unor procese de versant cauzate de factori geologici si meteorologici de lunga durata care,mai ales in epoca moderna,au interactionat cu activitati antropice agresive asupra vegetatiei lemnoase, fapt pentru care am considerat ca plantarea de puieti este un lucru benefic pentru mediul care este de o frumusete covarsitoare.
Am instalat corturile la confluenta a doua vai ceea ce a dat un caracter de pastel atmosferei de munte. Am mers aproximativ 2 km pana la locul unde trebuia sa plantam puietii de fag, unde spre surprinderea mea am gasit o dezordine inimaginabila din cauza resturilor de copaci lasati dupa defrisarea zonei. In cateva ore am reusit sa plantam aproximativ 300 de puieti.
Istoviti ne-am intors la locul de campare unde am facut un foc si am prajit cartofi si ceva carne.
A doua zi am mers in Poiana Zanelor din Muntii Suhard. Numele Complexului Turistic "Poiana Zanelor" nu a fost ales deloc intamplator. Cele zece pensiuni sunt asezate chiar in zona identificata de localnici drept "Poiana Zanelor". Dincolo de frumusetea de basm a peisajului, "Poiana Zanelor" ascunde multe povesti cu zane. Turistii care vor poposi in zona au ocazia sa asculte chiar din gura localnicilor povesti cu zane, intamplari despre care oamenii locului jura ca sunt absolut reale. Povestile cu zane sunt uneori frumoase, alteori inspaimantatoare. Zana cea buna duce oile de pe un munte pe altul pentru a avea mai mult lapte, dar ii si pedepseste pe cei care incearca s-o opreasca. Ciobanii din zona povestesc ca aproape in fiecare an, la cateva zile dupa masurisul oilor, zana vine, deschide staulul si ia turma de oi, iar cainii o insotesc cuminti, fara a latra. De fiecare data, turma dispare imediat dupa miezul noptii si, cu putin timp inainte de ivirea zorilor, zana aduce turma de mioare inapoi. Satenii spun ca niciodata nu a lipsit vreo mioara din turma, dar sustin cu tarie ca cel care incearca sa intoarca turma sau sa urmareasca unde duce zana oile, va ajunge rau. Ciobanii spun ca de fiecare data cand oile sunt duse de zana, dau mai mult lapte.
In aceste doua zile m-am bucurat de spectacolul naturii si mi-am dat seama in ce tara frumoasa traiesc...un loc adevarat minunat cu oameni pe masura (dar cam putini).Ca sa va convingeti am postat si un mic material video...